Cu toate acestea, agilitatea nu înseamnă că numai procesele individuale sunt optimizate și proiectate în mod flexibil. Mai degrabă, metodologia Agile ar trebui să devină un fel de filozofie corporativă. Practic, oricine se ține de proceduri lungi nu va avea nicio șansă să rămână competitiv în viitor.
Care este metodologia Agile?
Metodologia de lucru Agile își are rădăcinile în dezvoltarea de software. ”Manifestul Agile” publicat in 2001 a fost scris de un total de 17 dezvoltatori de software renumiți care au descris procesul de dezvoltare a software-ului agil și, astfel, au pus bazele viziunii de astăzi asupra metodelor de lucru Agile.
Pentru că explicațiile manifestului ar putea fi ușor transferate în alte industrii. În zilele noastre, însă, metodologia Agile este inteleasa ca instrumente pentru a menține o companie flexibilă și pentru a satisface cerințele lumii digitalizate și în ritm rapid. Prin urmare, utilizarea unor astfel de metode are sens nu numai pentru startup-urile tinere, ci și pentru companiile tradiționale care doresc să rămână competitive.
Clasic vs. Agile: Metodologia Agile are întotdeauna sens?
Metodologia Agile nu ar trebui folosită doar pe bază de proiect. Mai degrabă, agilitatea ar trebui să fie ancorată în cultura corporativă. Cu toate acestea, există fluxuri de lucru în care metodele de lucru Agile sunt mai puțin utile.
Citeste si: Ce inseamna metodologie Agile si cine poate urma astfel de cursuri?
Flexibilitatea nu trebuie să fie întotdeauna avantajoasă: dacă ai în față un proiect cu un scop clar definit, în care utilizarea resurselor este fixată de la început și care necesită un nivel ridicat de securitate în planificare, procese clare și atribuiri de rol, adesea au mai mult sens.
Aici poți lucra cu metode clasice precum modelul în cascadă. Aceasta înseamnă că mai întâi analizezi complet un proiect și apoi dezvolți un produs. Abia apoi urmează testul de piață.În schimb, acest lucru nu înseamnă că metodologia Agile este întâmplătoare. Ar trebui sa o utilizezi mai degrabă pentru proiecte în care cerințele se schimbă constant și nu este clar cum va avea loc implementarea.
Într-un astfel de caz, munca iterativă poate fi foarte utilă. Munca iterativă înseamnă lucrul în bucle. De exemplu, noul tău produs nu trebuie să fie perfect prima dată când este făcut. În schimb, dezvolți o versiune preliminară (sau un prototip) pentru a obține ulterior feedback despre aceasta.
Acest feedback, la rândul său, curge în versiunea ta ulterioară revizuită. Aceste iterații sunt o cerință de bază pentru metodologia Agile. Această abordare este extrem de valoroasă pentru companii, mai ales într-un mediu în continuă evoluție. În acest fel, poti reacționa rapid la schimbări sau la noile cerințe, fără a risipi multe resurse.
Metodologia Agile este cel mai bine înțeleaza atunci când este explicata în termeni de aplicații explicite. Și trebuie menționat în prealabil, ca lucrul agil rupe prin structurile ierarhice, dar majoritatea metodelor agile nu se pot descurca în totalitate fără leadership și atribuiri clare de rol.
