Consecinţele dependenţei de jocurile de noroc

Practicarea jocurilor de noroc în exces are consecinţe negative atât asupra jucătorilor, cât şi asupra societăţii în ansamblul ei, începând cu sărăcia, dezmembrarea familiilor, comportamente ilegale în vederea obţinerii banilor necesari pentru a juca.

Una dintre cele mai vechi relatări referitoare la jocul de noroc în exces se referă la perioada Egiptului antic, când un jucător a fost condamnat la muncă silnică într-o mină de sare din cauza comportamentului său excesiv legat de practicarea jocurilor de noroc (National Gambling Impact Study Commission, 1999).

      În contextul contemporan creşte diversitatea consecinţelor dependenţei de jocuri de noroc, atestată şi în literatura ştiinţifică de specialitate (Korn & Shaffer, 2004; Raylu & Oei, 2010):

  1. Probleme profesionale: pierderea jobului, compromiterea carierei din cauza preocupării pentru jocul de noroc, care determină scăderea randamentului la serviciu şi creşterea absenteismului;
  2. Probleme cu familia, prietenii: jucătorul dependent în general ascunde adevărul despre această dependenţă care îl stăpâneşte, abuzează familia sau îşi neglijează responsabilităţile familiale;
  3. Probleme financiare: se împrumută, vinde bunuri, face datorii pentru a-şi finanţa adicţia;
  4. Probleme legale: înşelătorii, falsuri, furturi în ultimă instanţă, pentru a-şi finanţa dependenţa;
  5. Boli ale stresului: insomnie, nervozitate, depresie, anxietate, culminând cu tentative de sinucidere atunci când viaţa însăşi devine un joc de noroc.

Deverensky şi Gupta (2004) au enumerat următoarele consecinţe asociate dependenţei de jocuri de noroc:

  • jucătorii mint, fură, manipulează;
  • prezintă frecvent depresie, anxietate, boli ale stresului;
  • tind să se izoleze de ceilalţi şi pot avea probleme legale;
  • caracterul lor se deteriorează rapid;
  • jocul ajunge să le domine viaţa şi pierderile financiare îi aduc uneori în situaţia de a se gândi la suicid.

Studiile efectuate de Blaszczynski (2010) au relevat că dependenţa de jocuri de noroc are ca efecte negative asupra jucătorilor: depresia, gândurile suicidare, anxietatea, consumul de alcool şi de droguri, dificultăţi în menţinerea locului de muncă, minciuni şi înşelătorii, scăderea performanţelor cognitive, simptome fizice etc.

  • Depresia

Aproximativ 75% dintre dependenţii de jocuri de noroc prezintă în acelaşi timp şi simptomele unei tulburări depresive majore, dintre care enumerăm: stări de tristeţe, retragere din viaţa de familie, pierderea poftei de mâncare, lipsa interesului pentru activităţile considerate cândva plăcute, iritabilitate, dureri de cap, incapacitatea de a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. Există anumite controverse în legătură cu acest aspect: unii specialişti susţin că depresia reprezintă un factor de risc în apariţia şi dezvoltarea dependenţei de jocuri de noroc, în timp ce alţii consideră că simptomele depresiei reprezintă de fapt doar o consecinţă a instalării dependenţei de jocuri de noroc.

Trebuie semnalat în acest context gravitatea asocierii dintre depresie şi dependenţa de jocuri de noroc, având în vedere faptul că ultima este o tulburare cu tendinţă înaltă de recidivă, iar riscul de a suferi noi episoade creşte notabil cu fiecare nouă recădere.
După Angst (2002) aproximativ 70% dintre persoanele care au avut un episod depresiv vor suferi un al doilea episod, iar dintre acestea, între 80% şi 90% vor suferi un al treilea episod.

  • Gândurile suicidare

Multe persoane dependente de jocuri de noroc prezintă un nivel ridicat al stresului, se panichează atât de mult în legătură cu problemele financiare cu care se confruntă încât ajung să se gândească la sinucidere ca la singura modalitate de rezolvare a tuturor problemelor lor, iar consumul de alcool poate duce la intensificarea acestor gânduri. Aproximativ 60% din totalul persoanelor dependente de jocuri de noroc s-au gândit la un moment dat la sinucidere şi în jur de 20 % au avut tentative de suicid.

  • Anxietatea

Stresul care însoţeşte dependenţa de jocuri de noroc îl va aduce pe jucător într-o stare neobişnuită de anxietate şi tensiune care se exprimă prin agitaţie, îngrijorări cu privire la viitor, inabilitatea de a se relaxa, dureri de cap şi de spate, întreruperi ale somnului şi iritabilitate. De multe ori, persoanele anxioase îşi blamează partenerii pentru toate neajunsurile din viaţa lor şi chiar pentru faptul că au ajuns în situaţia de a fi dependenţi de jocuri de noroc.

Cercetările epidemiologice arată că mai mult de 40% dintre jucătorii dependenţi de jocuri de noroc au cel puţin odată în viaţă tulburări de anxietate, iar aproximativ 23% prezintă o tulburare de personalitate specifică clusterului B (Kessler et al., 2008; Petry, Stinson & Grant, 2005).

  • Consumul de alcool şi de droguri

Studiile de specialitate ne arată că între 20% şi 40% dintre persoanele dependente de jocuri de noroc consumă alcool în mod abuziv şi între 4 şi 10 % dintre aceştia apelează la consumul de droguri. Această categorie de jucători prezintă un risc ridicat de a pierde controlul asupra jocului şi a deveni dependenţi şi ne confruntăm, din nou, cu următoarea dilemă: dependenţa este aceea care determină consumul abuziv de alcool şi droguri sau consumul abuziv de alcool îl determină pe jucător să devină dependent?

  • Dificultăţi în menţinerea locului de muncă

Instalarea dependenţei de jocuri de noroc interferează, de obicei, cu apariţia unor probleme la locul de muncă al jucătorilor, în sensul că aceştia înregistrează absenţe, scăderea productivităţii şi a puterii de concentrare, sau se retrag din mijlocul colegilor datorită nevoii de a petrece cât mai mult timp în sălile de joc şi în acest sens, un procent de aproximativ 30% din totalul persoanelor dependente şi-au dat demisia sau şi-au pierdut locul de muncă.

  • Minciuni şi înşelătorii

Pentru a ascunde adevărata dimensiune a situaţiei financiare în care se află, jucătorii dependenţi sunt nevoiţi să-i mintă pe cei apropiaţi atunci când trebuie să justifice lipsa banilor şi modalitatea în care îşi petrec cea mai mare parte a timpului.

  • Scăderea performanţelor cognitive

Dependenţa de jocuri de noroc determină scăderea capacităţii jucătorilor de a gândi corect, imposibilitatea de a mai găsi soluţii la problemele apărute şi de a lua decizii corecte şi scăderea capacităţii de a memora.

  • Simptome fizice

Sănătatea persoanelor dependente de jocuri de noroc se deteriorează vizibil datorită stresului acumulat de-a lungul timpului şi a problemelor financiare şi familiale apărute; ele pot avea dureri de cap, prezintă valori ridicate ale tensiunii arteriale, au senzaţii de oboseală, dureri musculare, probleme gastrointestinale, creşteri în greutate.

Fragment din cartea Dependenţa de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucătorii patologici de noroc şi familiile acestora, autor Steliana Rizeanu

DATE DE CONTACT

Nume: Steliana Rizeanu
Email: contact@aquamarin.ro
Telefon: 0724222522
Website: www.aquamarin.ro
Cuvinte cheie: psihoterapie, psihologie, clinica aquamarin, dependenta, anxietate, depresie, consiliere psihologica.

Alte Articole de 362 :