conturi in euro

Guta: 3 factori de risc

Guta este o forma comuna de artrita care se caracterizeaza prin durere si inflamatie la nivelul articulatiilor. Provocata de depunerea acidului uric in exces in organism, guta poate fi extrem de dureroasa. Exista mai multi factori de risc care pot contribui la aceasta boala, cum ar fi cei genetici, medicali si comportamentali.

Afla din acest articol detalii despre factorii de risc pentru guta.

Factori de risc genetici

Citeste aici informatiile cele mai importante pe care trebuie sa le cunosti despre guta. Primul factor genetic asociat cu aceasta boala il reprezinta variatiile genetice ce pot determina cresterea nivelurilor de acid uric din sange. Aceste variante ale genei pot contribui la niveluri crescute de acid uric si prin urmare, un risc crescut de guta. [1]

Al doilea factor genetic care poate contribui la guta sunt mutatiile genetice care afecteaza capacitatea organismului de a metaboliza acidul uric. Acest lucru poate duce la acumularea excesiva a acizilor in organism si implicit la un risc crescut de guta. [2, 3]

Factori de risc medicali, precum bolile cronice

Bolile renale reprezinta cea mai comuna afectiune medicala asociata cu guta. Acestea sunt caracterizate printr-o scadere a functiei renale si tulburari ale metabolismului acidului uric. Acest lucru duce la o crestere a nivelurilor de acid uric in sange, ceea ce poate provoca sau agrava simptomele gutei. [1]

Bolile cardiovasculare au, de asemenea, un rol in ceea ce priveste riscul de a dezvolta guta. Persoanele cu un istoric de boala cardiovasculara sau cu factori de risc pentru boala cardiovasculara (cum ar fi diabetul zaharat, obezitatea si fumatul) sunt mai expusi la aparitia acestei afectiuni. Nivelurile mari ale acidului uric pot deteriora vasele de sange si pot contribui la cresterea tensiunii arteriale. [3]

Hipertensiune arteriala este un alt factor de risc medical asociat cu guta. Acesta creste presiunea sangelui peste nivelurile considerate sanatoase. Nivelurile ridicate ale tensiunii arteriale pot contribui la cresterea nivelurilor acidului uric si pot fi un indicator al unei probleme metabolice subiacente. [2]

 

Factori de risc comportamentali, cum ar fi dieta si stilul de viata

Factorii de risc comportamentali pentru guta, cum ar fi dieta si stilul de viata, pot avea un impact semnificativ asupra sanatatii tale. Consumul alimentelor bogate in purine si produse lactate, cum ar fi carnea rosie si branza, poate contribui la cresterea nivelurilor de acid uric din sange. Acest lucru poate creste probabilitatea de aparitie a gutei. Consumul excesiv de alcool poate avea aceeasi efect asupra nivelurilor de acid uric din sange. [1]

De asemenea, obezitatea, sedentarismul si lipsa activitatii fizice pot contribui la cresterea nivelurilor de acid uric din sange. Excesul de greutate poate determina organismul sa produca mai mult acid uric si sa creeze conditiile perfecte pentru simptomele gutei. Este foarte important sa se faca exercitii regulate, care ajuta la mentinerea greutatii corporale sub control si la prevenirea simptomelor gutei. [1, 3]

In plus, in cazul in care consumi bauturi carbogazoase des, se recomanda sa o faci in doze cat mai mici. Bauturile carbogazoase contin adesea sodiu, care poate creste retentia lichidelor in organism si provoca inflamatia si umflarea articulatiilor. Acest lucru poate duce la cresterea nivelurilor de acid uric in sange. [2]

Guta este o boala cronica dureroasa care afecteaza articulatiile. Cauzele sale sunt adesea legate de dieta sau de un stil de viata nesanatos. Daca prezinti simptome specifice gutei, se recomanda sa te prezinti la un control medical pentru a fi evaluat si pentru a primi tratamentul corespunzator. Automedicatia nu este recomandata sau incurajata.

Surse:

Ragab, Gaafar et al. “Gout: An old disease in new perspective – A review.” Journal of advanced research vol. 8,5 (2017): 495-511. Accesat pe 9 februarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5512152/
Igel, Talia F et al. “Recent advances in understanding and managing gout.” F1000Research vol. 6 247. 10 Mar. 2017, Accesat pe 9 februarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5357039/
Grassi, W, and R De Angelis. “Clinical features of gout.” Reumatismo vol. 63,4 238-45. 19 Jan. 2012, Accesat pe 9 februarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22303530/

 

DATE DE CONTACT

Cuvinte cheie:

Alte articole de Shunemar:

Când vine vorba despre potență, toată lumea are păreri. Hai să demontăm cele mai frecvente mituri despre potență, fără să ne încruntăm prea tare și fără să folosim termeni care sună a manual de medicină de pe noptieră.
Scarlatina, cunoscută și sub denumirea de febra scarlatină, este o infecție bacteriană acută care afectează în special copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani.
Imaginează-ți o dimineață liniștită, cu cafeaua aburindă pe masă, într-un living de 40 de metri pătrați. Lumină naturală, spațiu, liniște. Pentru mulți bucureșteni, locuințele mari au devenit o alegere firească, mai ales după pandemie, când casa a devenit atât
Mai știi cum era să nu-ți pese de reguli, sisteme și automatizări? Cum era să gestionezi o firmă de transport cu hârtia și creionul, iar deciziile le luai după instinct? Azi e puțin diferit, datele și tehnologia au devenit o parte din rutina zilnică. În domeni
UAT Berceni, campanie de primăvară pentru ecologizare și conștientizare a cetățenilor. S-au strâns peste 230 tone de deșeuri abandonate.