Italia se confruntă, în ultimele luni, cu una dintre cele mai grave crize economice din istoria sa recentă. Datoria publică, care a atins un nivel record de peste 150% din PIB, pune în pericol stabilitatea financiară a țării. Piețele internaționale au început să-și piardă încrederea, iar creșterea alarmantă a spread-ului readuce în memorie criza din 2011. De data aceasta, însă, consecințele ar putea fi și mai dramatice: scenariul unui posibil faliment economic devine tot mai probabil, iar acest lucru ar putea declanșa o escaladare periculoasă a tensiunilor sociale.
Risc de faliment
Combinarea stagnării economice, a inflației ridicate și a dobânzilor în creștere pune economia italiană într-o situație extrem de fragilă. Eforturile guvernului de a reduce deficitul prin politici de austeritate se lovesc de nemulțumirea unei populații epuizate de ani de sacrificii. Analiștii economici internaționali atrag atenția că situația este extrem de gravă. „Dacă Italia nu va reuși să renegocieze o parte din datorie sau să implementeze reforme structurale imediate, falimentul nu va mai fi o ipoteză îndepărtată, ci o realitate inevitabilă”, avertizează un economist al BCE.
Guvernul a încercat să liniștească populația și partenerii europeni, dar măsurile propuse – precum o taxă extraordinară pe avere și reduceri masive ale cheltuielilor publice – riscă să alimenteze și mai mult revolta socială.
Tensiuni sociale la cote maxime
Nemulțumirea socială este vizibilă în toate colțurile țării. Proteste masive, greve și acte de vandalism paralizează zilnic marile orașe, în timp ce costul vieții crește vertiginos, iar serviciile publice se degradează tot mai mult. Încrederea în instituții este la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, iar tensiunile dintre diferite categorii sociale se intensifică: angajați precari contra funcționari publici, tineri șomeri contra pensionari, Nordul industrializat contra Sudului rural.
Sociologii avertizează asupra unui posibil „război civil de intensitate scăzută”. „Când o populație întreagă simte că nu mai are nimic de pierdut, riscul unor revolte organizate devine iminent”, explică un renumit sociolog italian.
Cel mai negru scenariu
Un eventual faliment al Italiei nu ar însemna doar incapacitatea de a-și plăti datoriile externe, ci și un colaps intern. Salariile și pensiile ar putea fi înghețate, băncile ar închide porțile, iar organizațiile criminale – deja influente în multe regiuni – ar profita de haos pentru a-și extinde controlul.
În sudul țării, grupuri paramilitare legate de mafia locală par deja să exploateze criza pentru a câștiga influență, în timp ce în nord, mișcările autonomiste cer din ce în ce mai insistent secesiunea, acuzând statul central că a dus țara în colaps.
Ce poate face Europa?
În fața acestei crize, Uniunea Europeană se află într-o poziție delicată. Pe de o parte, falimentul Italiei ar avea consecințe devastatoare pentru întreaga zonă euro. Pe de altă parte, țări precum Germania și Olanda își exprimă frustrarea tot mai deschisă față de necesitatea de a susține economiile mai slabe ale continentului.
Dezbaterea este intensă: unii susțin necesitatea unui plan de salvare masiv, similar celui aplicat în cazul Greciei, în timp ce alții avertizează că o astfel de intervenție ar putea crea un precedent periculos.
Speranța unui viitor mai bun
În ciuda situației dramatice, există voci care îndeamnă la calm și reziliență. „Italia a trecut prin momente dificile în trecut și a reușit să le depășească”, afirmă un economist italian. „Soluția nu va fi ușoară, dar, cu reforme corecte și solidaritate internațională, dezastrul poate fi evitat.”
Rămâne de văzut dacă țara va reuși să regăsească coeziunea socială și politică necesară pentru a face față acestei provocări epocale. Un lucru este sigur: timpul este scurt, iar deciziile luate în lunile următoare vor determina nu doar viitorul Italiei, ci și al întregii Europe.
autor: costel pezzetta freelance indipendent din italia (ferrara)
