Laaaaa ataaaaaac! Da, da, așa era o vorbă cu mult timp în urmă când încercau să cucerească tot ce le ieșea-n cale! Acum… nu doar că li s-au ruginit săbiile și sulițele dar nici „fierul nu-l mai bat”, fiindcă nu mai au niciun motiv. S-au resemnat! Atât de tare s-au resemnat încât au ajuns într-o situație delicată: luptă pentru propria supraviețuire. Interesant, așa-i?
De la lupte sângeroase de cucerire, de la propria invincibilitate, la generațiile următoare care cu greu șerpuiesc prin propriile vieți. Nu se poate spune că au fost luați prin surprindere, fiindcă totul s-a întâmplat treptat, atfel încât nici nu-și puteau imagina ceea ce urma să vină.
Supraviețuirea unei civilizații. Cercul de Foc de autorul român Liviu C Tudose, este o ficțiune alertă care te ține tot timpul cu „sufletul între dinți”, trăind alături de multele sale personaje vremurile tulburi ale unui regat imaginar care a fost spart, la propriu, în insule de natura cea nemiloasă. Iar acesta nu e singurul lucru care te face să le urmezi pașii, ci și aventurile primejdioase în care se avântă pentru a-și salva viitorul.
Un rege bătrân, căpitani faimoși, tineri învățăcei, fete amoreze, oameni înțelepți, un puști orfan cu al său amic patruped, dar și persoane pentru care puterea este cel mai scump lucru în această viață, împletesc întâmplări demne de o viață reală.
Da, în această povestire, civilizația umană este în mare primejdie, fiindcă propriile case, petecele de pământ pe care își trăiau rutina zilnică sunt înconjurate de Cercul de Foc – un zid imens de vulcani activi care îi ține captivi.
Și s-au obișnuit atât de mult cu această captivitate încât dacă luptele interioare pentru puterea regală nu i-ar fi zdruncinat, probabil că nu aveau nicio reacție. Așa parcă dezmeteciți de aceste interese meschine care le amenința și libertate de exprimare, nu doar cea de mișcare, cei mai simplii oameni ai regatului încep o luptă primejdioasă pe două fronturi: una împotriva semenilor avari după putere și cealaltă cu natura dezlanțuită ce le otrăvea aerul și le scufunda și ultimile petece de pământ. O lupta permanentă pentru supraviețuire!
Într-un asemenea război ei au intrat cu mâinile goale. Singurii lor aliați fiind familia, prieteniile sincere și dorința arzătoare de a scăpa din interiorul Cercului de Foc. E greu pentru că nu poți face mare lucru cu un om resemnat. Cu cineva care nu mai dă nici un semn, nu mai are nicio speranță, nici pentru el și nici pentru cei dragi… dar cu siguranță această scriere minunată are un final…
„Supraviețuirea unei civilizații. Cercul de foc” este un roman care începe cu „Au fost o dată ca niciodată…”, ca și poveștile spuse de bunici la gura sobei în serile geroase de iarnă. Așadar, o recomand cu drag, atât copiilor cât și adulților care încă nu și-au pierdut speranța ca într-o bună zi visul lor va deveni realitate pură!
