Daca comunismul a insemnat granite, ziduri, bariere de tot felul, in asa fel incat forta de munca sa nu se deplaseze decat “programat” si in conditii draconice dintr-un stat in altul, lucrurile s-au schimbat.
Muncitori straini in Romania erau doar cativa in acea perioada, dar nici tara noastra nu trimitea decat putini “oameni ai muncii” si asta doar in tari arabe (Irak, Libia, Egipt) sau central-africane (Sudan, Zambia) cu care relatiile Romaniei erau cordiale.
Deschiderea survenita dupa revolutiile anti-comuniste si globalismul tot mai pronuntat a facut ca sa existe nu doar un exod al creierelor, catre Occident, ci si al lucratorilor “simpli” catre servicii sau agricultura vest-europeana.
Afluxul s-a diminuat pentru cativa ani in perioada ultimei crize, dar in ultimii ani asistam, din nou, la o emigrare a fortei de munca la un nivel ridicat catre tariile dezvoltate ale Europei. Economia Romaniei a inceput sa sufere de o lipsa acuta de forta de munca, de aceea actiunile pragmatice ale firmelor de recrutare muncitori straini in Romania, incep sa dea roade.
Economia are nevoie de muncitori straini in Romania… Guvernanti prea putini dispusi sa vada directia in care nu doar economia tarii noastre merge, ci si cea mondiala, isi inchipuie ca populatia mai poate sa asigure forta de munca pentru absolut orice domeniu existent al economiei.
Un astfel de concept nu tine de o gandire capitalista, de legea fundamentala a economiei – legea cererii si ofertei, ci este un reziduu nascut dintr-o economie centralizata, dintr-un dirijism fortat.
Cu un statut inca tanar, capitalismul romanesc se indreapta spre un nou tip de abordare a pietei muncii. Daca pana nu demult eram exportatori de forta de munca, necesitatile obiective ale pietei determina o repozitionare a tarii.
Piata muncii a inceput sa accepte muncitori straini in Romania, pentru a acoperi sectoare cu probleme, precum turismul, agricultura, serviciile si industrii domestice si usoare.
Cazurile in care muncitorii straini din Romania au ajuns in tara noastra si au refuzat integrarea, si/sau salariile oferite intial si pentru care au semnat, sunt cazuri izolate.
Cei mai multi au abordat munca cu seriozitate, multumiti de conditiile de trai si viata oferite de patronii romani. Sa nu uitam ca oferta salariala din tara este de doua pana la patru ori mai mare decat ce primeau acesti lucratori in tara lor. La fel si conditiile de trai.
De aceea nu este surprinzator ca unii dintre ei cu vechime in munca in Romania, au afirmat ca doresc sa ramana in tara noastra toata viata lor.
Si nu este, identic, surprinzator, ca multi patroni care au angajat straini, isi doresc cat mai multi muncitori straini in Romania, acesti angajati dovedind de multe ori o harnicie si respect fata de angajatori, superioare romanilor. Iar capacitatea lor de integrare nu a fost niciodata o problema de netrecut. Ba dimpotriva.
Ceea ce a contribuit la integrarea lor rapida a fost limba engleza cunoscuta de multi dintre ei, dar si ospitalitatea romaneasca, proverbiala, care a facut ca muncitorii straini in Romania sa se simta mai putin straini si mai mult de-ai casei.
Pentru amanunte suplimentare accesati pagina de Internet: www.recrutare-vietnam.ro
